Superstiţii de Anul Nou şi de Sfântul Vasile. Ce e interzis să faci ca să nu dai afară norocul din casă, cum atragi sporul

0
Loading...

31 decembrie 2019, 07:52

Lista tradiţiilor şi a obiceiurilor româneşti cuprinde, pe lângă colinde, jocuri cu măşti, alaiuri, teatru popular şi dansuri specifice finalului de an. Unele dintre cele mai cunoscute superstiţii respectate de români sunt legate de bani, noroc şi roade.

Pluguşorul este un obicei practicat de români, încă din cele mai vechi timpuri, de sărbătoarea Anului Nou. „Uratul cu plugul sau cu pluguşorul practicat de copii şi de feciori în grupuri separate implică uneori prezenţa fizică a plugului. Textul, o istorie versificată a facerii de pâine (colac), întruneşte trăsăturile necesare mitului. Recitat în timp sacru, pluguşorul povesteşte despre naşterea pâinii la care participă succesiv aproape toţi membrii comunităţii, iar în cele din urmă colacul este împărţit tuturor. Satul întreg se adună în colacul care îi conţine simbolic pe toţi şi se desface apoi în bucăţile împărţite egal. Trupul pâinii va trăi identic în fiecare dintre actorii şi martorii ritului”, scrie Şerban Anghelescu în „Sărbători de iarnă”.

De Anul Nou şi de Sfântul Vasile, românii petrec păstrând o parte dintre obiceiurile păgâne despre care spun că îi apără de rele, îi ţin sănătoşi şi prosperi pentru un an întreg. În prima zi din noul an, creştinii îl prăznuiesc pe sfântul „păzitor de duhuri rele“, adică pe Sfântul Vasile. Un număr mare de practici magice şi de ritualuri se săvârşeau în această zi ce marchează începutul, nu doar al unui nou an, dar şi, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă.

„Sfântul Vasile este apărătorul creştinilor, «păzitor de duhurile rele», astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice. Pe de o parte, 1 ianuarie reprezintă un moment de cumpănă, pe de altă parte, este o zi fastă prin excelenţă – este prima zi a anului, a unui nou interval de timp“, explică specialiştii în etnografie.

Astfel, „Semănatul“, „Pluguşorul“, „Plugul cel Mare“ şi „Vasilică“ sunt cele mai importante texte „magice“ care se rostesc în prima zi a anului şi au o valoare colectivă puternică, ele urând bunăstare fizică şi materială oamenilor. „De exemplu, «Sorcova» sau colindele de Sfântul Vasile le urează celor apropiaţi sănătate şi putere de muncă. Umblatul cu Sorcova este practicat mai cu seamă de copii. Etimologia cuvântului „sorcova” vine din bulgară, de la cuvantul surov, care înseamnă „verde crud” şi face referire la ramura verde îmbobocită pe care o foloseau urătorii în vechime. Pentru urător, Sorcova ţine loc de baghetă magică şi are calitatea de a transmite sănătate şi tinereţe celui colindat.

Cum se alungă spiritele rele

Ca să ne meargă bine în noul an, în noaptea de Revelion trebuie să ţinem cont de câteva lucruri. Tradiţia spune ca e bine să fie mult zgomot în casă pentru a alunga spiritele rele, iar cei care se sărută sub vâsc vor avea mult noroc în dragoste. O altă superstiţie este aceea că în ultima zi din anul vechi şi în prima zi din cel nou nu este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă – nici măcar gunoiul –, pentru că, odată cu el, dăm afară şi norocul.

Tot legat de bani, nu trebuie să avem niciun fel de datorie când începe noul an, altfel vom da bani tot anul. Se mai spune că primul om care ne va trece pragul casei în prima zi din noul an ne va influenţa. Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Anul Nou este bărbat, vei avea parte de noroc tot anul. Dacă este femeie, vei fi urmărit de ghinion. Pentru atragerea norocului, se consideră că este bine să avem vâsc pe masă, în noaptea de Revelion, dar şi struguri şi smochine, pentru belşug.

La trecerea dintre ani, spun bătrânii, este bine ca fiecare să poarte o haină nouă şi ceva roşu, sau o altă culoare veselă care să atragă energiile pozitive.

Se bea vin roşu

Conform tradiţiei, se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi gazda tot anul. În ziua de Anul Nou trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se păstrează, fiind benefice pentru durerile de cap.

Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul, atât sânge va avea în obraz peste an. Nu degeaba i se mai spune „primul petrecăreţ“. Tradiţia mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, iar oamenii trebuie să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine. Tot în prima zi a anului se fac previziuni despre vreme. Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului.

O altă superstiţie este legată de faptul că cine va dormi în ziua de Sfântul Vasile va fi leneş tot anul. În prima zi a anului nu este bine să aruncăm nimic, nici măcar gunoiul, pentru că dăm cu piciorul norocului. Se mai spune că în noaptea dintre ani nu se găteşte mâncare din carne de pasăre, deoarece, aşa cum găina scormoneşte pământul şi îl împrăştie, tot aşa se risipesc norocul şi bunăstarea casei. În prima zi din noul an nu se mătură, nu se spală, pentru a nu atrage sărăcirea casei.

Sărbători religioase în 2020

În anul care vine, Paştele sau Învierea Domnului se va sărbători în zilele de 19, 20 şi 21 aprilie. În zilele de miercuri şi de vineri se posteşte, în afara celor cu dezlegare (la brânză, ouă, peşte), dar se ţine post şi la marile sărbători: Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august), Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie). Posturile mari sunt: Postul Sfintelor Paşti (2 martie – 18 aprilie), Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel ( 15 iunie – 28 iunie ), Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august-14 august), Postul Naşterii Domnului (14 noiembrie-24 decembrie).

Sfântul care a săvârşit cele mai mari minuni

Sfântul Vasile cel Mare, sărbătorit în prima zi a anului, a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin, în Cezareea Capadociei. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru Biserică. Sfântul Vasile a dus o luptă aprigă, prin scris şi prin cuvânt, luminând creştinătatea şi apărând dogma Sfintei Treimi.

A murit în ziua de 1 ianuarie 379, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare. În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare înfăţisat cu mai multe „chipuri“. Astfel, el apare ca unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari, fiind păzitor de duhuri rele, cu „mare putere asupra dracilor“. Astfel, cu rugăciunile lui se scot duhurile rele şi necurate din oameni.

Sursa: http://adevarul.ro/locale/calarasi/superstitii-anul-nou-sfantul-vasile-e-interzis-faci-nu-dai-afara-norocul-casa-atragi-sporul-1_5df62a595163ec42710acbd0/index.html

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here