Comparația dintre cele două teze aparținând unor oameni politici, parlamentari de Călărași nu are de a face cu orientarea lor politică. A fost greu să stabilesc care este contribuția proprie a fiecăruia în legătură cu tema studiată. Teza în teologie cu titlul:Cultura post-modernă europeană şi românească şi provocările sale pentru viaţa, învăţătura şi misiunea Bisericii are un nume pompos și conducătorul dr doctorat Prof. Univ. Dr. Pr. Gheorghe ISTODOR inspiră emoții.
Am rămas uluit căCiprian Pandea a citit cele 428 cărți, articole științifice / de 3 ori mai multe ca doamna Mihai, acestea fiind indicate în resursele bibliografice, respectiv în cele 30 pagini din cele 330 ale tezei. În fapt opera sa nu indică nici un articol științific sau din domeniul studiilor scris de el ca autor sau măcar coautor. Nici o referință către o lucrare personală susținută la o conferință în domeniu.
Lucrarea de doctorat m-a derutat față de așteptările și pregătirea mea. Foarte multe citate biblice ocupă spații mari din teză. A interesat metoda de cercetare folosită și am constatat că aceasta se bazează doar pe observare a stării misionare actuale, corelată cu identificarea de noi strategii. Ca argument de cercetare sunt indicate mutațiile suferite de starea religioasă, socială, politică şi tehnologic-ştiinţifică a lumii.
Dorința doctorului Pandea a fost găsirea de soluţii misionare adecvate. Cu alte cuvinte a căutat elementele noi ale misiunii pe care Biserica trebuie să le ia în calcul. Tema aleasă mi-a demonstrat că este ea însăşi o provocare şi un prilej de a-mi completa formarea misionară în scopul determinării unui aport propriu, atât la activitatea Bisericii, cât şi la cea culturală – spune Pandea.
Ca absolvent al unui doctorat ingineresc, bazat pe matematică și științe precise nu am înțeles nimic din lucrarea acestuia. Probabil trebuie să fii puternic ancorat de Împărăția Cerurilor. de Antichitate sau Evul Mediu, ca să înțelegi conținutul celor 6 capitole, cu mult prea multe pentru o teză. Aceasta pare mai degrabă o carte / broșură în care se descriu niște repere culturale în diferite tranziții. Se enumeră cauzele care influențează mutațiile culturale cu referințele creștine care trebuie să le influențeze – conform viziunii dr. Pandea. Analiza importanței creștinismului cu cea a culturii și a misiunii bisericii în cultură, răpesc mult spațiu în materialul citit. Apar termeni noi cum ar fi best seller-ul ca alternativă a cuvântului lui Dumnezeu, care te îndeamnă să nu citești, dacă ai o credință în Dumnezeu. În fapt lucrarea pare o introducere, o evaluare în cultură a bisericii, o plimbare prin diferiți autori pentru a se propune câteva soluții misionare. Concluziile sunt de fapt o percepție a doctorului Pandea privind o așa zisă criză culturală prin care am trece din nefericire, pentru că lumea culturii s-a îndepărtat de Dumnezeu – spune Domnia Sa. El a descris în concluzii slăbirea bisericii și cauzele și nu a putut măcar sugera o nouă perspectivă asupra raportului religiei cu biserica.
Lucrarea de doctorat a doamneiDaniela Mihai este opusă celei de teologie și este ancorată în realitate și nu în scrierile creștine – deși autoarea este o creștin ortodoxă ieșită din comun. Titlul tezei de doctorat:
CERCETĂRI ASUPRA FINANŢĂRII AGRICULTURII PRIN CREDITARE ŞI FONDURI NERAMBURSABILE
Autoarea nu bate câmpii și indică 125 resurse bibliografice, deși unele nu sunt recente cercetării. Lucrarea este tehnică, suplă / în cele 155 pagini. Sunt enumerate rolul și importanța finanțării agriculturii, modalități pentru creditare din fonduri nerambursabile. Metodologia este aceea de analiză a unor interviuri cu fermierii pe baza unor ghiduri interviu. Se fac analize cantitative a unor publicații și a relațiilor dintre fermieri cu instituțiile de creditare. Sunt prezentate opinii ale fermierilor și instituțiilor de creditare și se fac niște propuneri de îmbunătățire a finanțării.
Propunerile de îmbunătăţire a finanţării agriculturii sunt cunoscute și a fost greu să găsesc vreo contribuție proprie. Am reținut alocarea fondurilor europene pe sesiuni pe măsurile cele mai solicitate astfel încât să acopere necesarul, simplificarea ghidurilor şi condiţiilor de accesare şi implementare, diminuarea timpului de analiză pentru solicitarea fondurilor nerambursabile. Alte propuneri, mai generale, privesc: îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă privată, deoarece fermierii nu sunt siguri privind eligibilitatea proiectelor în momentul depunerii, deşi aceştia ar trebui să fie; îmbunătăţirea transparenţei, comunicării şi relaţiei cu instituţiile statului prin înfiinţarea unui birou de informaţii, care să fie accesibil fermierilor şi tututor persoanelor interesate să acceseze fonduri europene; îmbunătăţirea clarităţii şi eficacităţii legislaţiei aferente finanţării agriculturii prin, de exemplu, creşterea perioadei de transferare a creditelor pe pierdere; Stabilirea unei politici comune de finanţare a agriculturii în urma unor întâlniri cu APIA, AFIR, Fonduri de garantare, Ministerul Dezvoltării, etc.. Cu alte cuvinte autorul are ca și contribuții proprii enumerarea unor propuneri arată autorul…
Analiza celor două lucrări se putea face folosind inteligența artificială. Am evitat să fac asta. Nu am verificat nici plagiatul, ci doar conținutul științific. Greu de găsit…
NOTĂ: Data viitoare voi face o recenzie a altei teze: ASPECTE CULTURALE ALE RESPONSABILITĂȚII SOCIALE ÎN ORGANIZAȚIILE PUBLICE. STUDIU DE CAZ LA JANDARMERIA CĂLĂRAȘI – autor, dr. Ileana Dănuț / A.U.R. Călărași
Rămâneți aproape!