Produsul Intern Brut în 2025, mai mare cu 0,7% decât în 2024, în termeni reali l scădere de 1,9% în trimestrul lV din 2025, comparativ cu trimestrul anterior
Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2025 a fost de 1910390,1 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de anul 2024, anunţă vineri Institutul Naţional de Statistică (INS). Au contribuit la creşterea PIB construcţiile şi cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei. ”Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9%1 comparativ cu trimestrul III 2025. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 0,2% pe seria brută şi o scădere cu 1,5% pe seria ajustată sezonier”, anunţă INS, precizând că seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul IV 2025. Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul IV 2025 a fost de 492444,7 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,9% faţă de trimestrul III 2025 şi în scădere cu 1,5% faţă de trimestrul IV 2024. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2025 a fost de 568578,8 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul IV 2024. Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2025 a fost de 1910390,1 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de anul 2024. La creşterea PIB, în anul 2025 faţă de anul 2024, au avut contribuţii pozitive următoarele ramuri: – Construcţiile (Â0,5%), cu o pondere de 8,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,0%; – Informaţiile şi comunicaţiile (Â0,3%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,1%; – Agricultura (Â0,2%), cu o pondere de 3,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 6,6%. Contribuţii negative la modificarea PIB au avut următoarele activităţi: – Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,0%; – Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,1%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 0,3%. La modificarea PIB nu au contribuit industria, intermedierile financiare şi asigurările, tranzacţiile imobiliare, administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială precum şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii. O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (Â0,1%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 1,0%.
Digi respinge orice ofertă de cumpărare de la gigantul Telefónica
planul pentru listare, dezvăluit la Madrid de CEO-ul Serghei Bulgac în faţa investitorilor instituţionali
Operatorul telecom Digi Communications nu intenţionează să majoreze preţurile serviciilor şi respinge orice ofertă de preluare, inclusiv scenariul vehiculat privind o posibilă achiziţie de către grupul spaniol Telefónica, a declarat CEO-ul Serghei Bulgac în faţa investitorilor instituţionali la Madrid, în contextul pregătirii listării operaţiunilor din Spania. Potrivit conducerii companiei, modelul de business al Digi se bazează pe pachete simple, cu servicii nelimitate şi preţuri accesibile, precum şi pe gestionarea internă a operaţiunilor – de la infrastructură la call-center – elemente considerate un avantaj competitiv în raport cu alţi operatori europeni. În pofida speculaţiilor din piaţă potrivit cărora grupul ar putea creşte tarifele pentru a-şi majora veniturile, Bulgac a afirmat că Digi nu urmăreşte această strategie şi că marjele companiei sunt deja sănătoase, România rămânând principalul „motor de cash” al grupului. În paralel, compania pregăteşte listarea operaţiunilor din Spania, pentru care intenţionează să realizeze înainte o majorare de capital de 150–200 milioane euro, fonduri destinate finanţării planurilor de extindere pe piaţa spaniolă. Operaţiunea este coordonată de un consorţiu bancar format din Barclays, Santander şi UBS, cu sprijinul Rothschild, iar lansarea ofertei publice este estimată între sfârşitul lunii aprilie şi sfârşitul lunii mai, fiind luată în calcul şi o tranşă pentru investitorii de retail. În acelaşi timp, conducerea Digi a respins ferm ideea unei vânzări către Telefónica, companie care ar fi analizat o tranzacţie evaluată la aproximativ 3,8 miliarde de euro, inclusiv datoria netă. „Nu există niciun motiv pentru a vinde”, a afirmat Bulgac. Digi este prezentă în România, Spania, Italia, Portugalia şi Belgia şi a devenit unul dintre operatorii care exercită presiune competitivă pe piaţa spaniolă prin politica sa agresivă de preţuri.
Captură de şase kilograme de aur şi diamante fără documente de provenienţă
Inspectorii ANAF Antifraudă Bucureşti au confiscat, la sfârşitul lunii februarie 2026, aproximativ şase kilograme de aur şi diamante, în valoare totală de 3,7 milioane lei, în urma unor verificări realizate la o societate comercială din judeţul Călăraşi. De asemenea, inspectorii au dispus confiscarea unor încasări şi au dat amenzi în valoare totală de 18.000 lei. Întreaga cantitate de aur confiscată a fost predată Trezoreriei Statului, conform procedurilor legale. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală informează, vineri, că societatea comercială din Călăraşi care comercializa bijuterii din aur, diamante şi lingouri din aur fără documente de provenienţă a fost identificată în urma unor analize de risc fiscal făcute de inspectorii ANAF Antifraudă. Potrivit ANAF, verificările continuă, inclusiv la o a doua firmă, care prestează servicii de amanet în aceeaşi locaţie cu prima societate identificată şi care este controlată de aceeaşi persoană. În cazul celei de-a doua firme au fost identificate peste 50 kilograme de piese din aur şi metale preţioase, din care trebuie clarificată provenienţa a peste 15 kilograme. De asemenea, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală sunt în curs de evaluare a regimului de aplicare a taxei pe valoarea adăugată asupra tranzacţiilor cu lingouri şi estimează obligaţii fiscale de cca 1,5 mil lei. Pentru asigurarea unui mediu fiscal echitabil şi a protejării drepturilor consumatorilor, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF va continua în mod susţinut controalele în domeniile comerţului cu metale preţioase şi al activităţilor de amanet.
Vânzările BYD s-au prăbuşit în primele două luni din 2026
BYD a pierdut teren în faţa competitorilor săi din China în primele două luni ale anului, pe fondul încetinirii cererii pe piaţa vehiculelor electrice, transmite CNBC. Volumul combinat al vânzărilor producătorului, cel mai mare fabricant de vehicule electrice din lume, în ianuarie şi februarie 2026 a scăzut cu aproximativ 36% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cifra a fost ajustată pentru a reflecta încetinirea sezonieră a vânzărilor din timpul sărbătorii Anului Nou Chinezesc, care a avut loc la mijlocul lunii februarie. În acelaşi timp, vânzările altor producători chinezi de vehicule electrice au crescut în general în aceeaşi perioadă. Leapmotor şi Xiaomi au raportat creşteri semnificative ale vânzărilor faţă de anul trecut. Leapmotor a înregistrat vânzarea a 60.126 de vehicule în ianuarie şi februarie, în creştere cu 19% faţă de anul precedent. Xiaomi a vândut peste 59.000 de unităţi în aceeaşi perioadă, o creştere anuală de 48%. Nio şi Zeekr, marca de vehicule electrice a grupului Geely, au raportat de asemenea creşteri puternice ale vânzărilor, cu aproximativ 77% şi, respectiv, 84% în primele două luni ale anului. În schimb, Xpeng a raportat cea mai mare scădere anuală a vânzărilor combinate, livrările sale ridicându-se la 35.267 de unităţi, cu aproximativ 42% mai puţin decât în anul anterior. Livrările Li Auto au scăzut şi ele cu aproape 4%, până la 54.089 de unităţi. Dincolo de factorul sezonier, reducerea avansului BYD pe piaţa internă sugerează o egalizare a competiţiei pe piaţa vehiculelor electrice din China, pe măsură ce ofertele rivalilor devin tot mai atractive pentru consumatori. ”Avansul BYD este real, dar se reduce. O inversare completă a situaţiei este puţin probabilă pe termen scurt, dar direcţia este una de comprimare a cotei de piaţă interne”, a declarat Leon Cheng, responsabil pentru sectorul mobilităţii la firma de consultanţă YCP. BYD controla aproximativ 26–34% din piaţa vehiculelor cu energie nouă din China în perioada 2024–2025, însă alţi producători, precum Geely şi Leapmotor, au câştigat teren atacând segmente din piaţa de masă unde compania era puternică. Rivalii BYD încearcă să erodeze dominaţia companiei oferind cât mai multă valoare pentru bani, menţinând în acelaşi timp preţuri competitive — o practică numită „involuţie” în industria auto chineză. Noul SUV YU7 al Xiaomi a fost cel mai vândut autoturism din China în ianuarie, cu peste dublul vânzărilor modelului Tesla Model Y, care fusese liderul lunii precedente.
Războiul cu Iranul ameninţă industria globală a turismului
Războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului începe să afecteze grav industria globală a turismului, evaluată la aproximativ 11,7 trilioane de dolari, după ce milioane de pasageri au fost prinşi în perturbările generate de conflict, transmite CNBC. Zoey Gong, terapeut chinez specializat în nutriţie medicinală, era la câteva zile de a se îmbarca într-un zbor Emirates de la Paris la Shanghai, cu escală în Dubai, când SUA şi Israelul au atacat Iranul sâmbătă. Planurile sale de călătorie au fost date peste cap, iar ea a declarat pentru CNBC că a fost nevoită să plătească 1.600 de dolari pentru a ajunge la Shanghai, mai mult decât dublul preţului biletului iniţial. Ea este una dintre milioanele de persoane afectate de conflictele armate din acest an, de la Iran la Mexic, probleme care ameninţă industria globală a turismului, potrivit Consiliului Mondial pentru Călătorii şi Turism (World Travel & Tourism Council). Situaţia arată că inclusiv oamenii aflaţi departe de rachete, drone şi alte puncte fierbinţi geopolitice pot resimţi efectele acestor crize. Atacul SUA–Israel asupra Iranului a declanşat o criză majoră în aviaţie, turism şi siguranţă. Peste un milion de persoane au rămas blocate în întreaga lume din cauza închiderii spaţiilor aeriene, care a dus la anularea a peste 20.000 de zboruri de sâmbătă până acum, potrivit companiei de date din aviaţie Cirium. Unii pasageri au rămas blocaţi şi pe nave de croazieră. Cererea pentru poliţe de asigurare de călătorie mai scumpe, care permit anularea din orice motiv, a crescut de 18 ori în această săptămână, a declarat Chrissy Valdez, director operaţional la Squaremouth, o platformă online de asigurări. De sâmbătă, Iranul a lansat atacuri de represalii asupra Emiratelor Arabe Unite, unde se află Aeroportul Internaţional Dubai, cel mai aglomerat aeroport din lume pentru traficul internaţional de pasageri, dar şi asupra Qatarului, Iordaniei, Israelului şi Ciprului. Schimbul de atacuri a lăsat companiile aeriene cu puţine opţiuni pentru a repatria călătorii blocaţi. La câteva zile după atac, Departamentul de Stat al SUA le-a cerut cetăţenilor americani din mare parte a regiunii să plece imediat, în condiţiile în care opţiunile de transport sunt limitate. Instituţia a anunţat că organizează zboruri charter pentru americanii care doresc să se întoarcă din Arabia Saudită, Israel, Emiratele Arabe Unite şi Qatar.
Guvernul Venezuelei a semnat acorduri petroliere cu Shell
Preşedintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodríguez, a semnat acorduri petroliere cu gigantul internaţional Shell, a relatat joi televiziunea de stat, fără a oferi detalii despre înţelegeri, transmite Reuters. Rodríguez, care îl găzduieşte în Venezuela pe secretarul american de Interne Doug Burgum, a fost surprinsă în imagini difuzate de postul de stat VTV la o întâlnire cu participanţi îmbrăcaţi în costume, printre care se afla şi Burgum. Shell nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. ”Într-un pas decisiv pentru consolidarea industriei noastre, preşedintele interimar Delcy Rodríguez a condus semnarea unor acorduri importante cu compania petrolieră internaţională Shell”, a transmis canalul de stat TV FANB, dedicat forţelor armate, într-un mesaj publicat pe Telegram.
OpenAI lansează modelul GPT 5.4
Producătorul ChatGPT lansează GPT 5.4, un noul model lingvistic, despre care spune că este cel mai capabil şi eficient model pentru munca de birou şi primul cu funcţii native de folosire a computerelor. Funcţiile native de operare a PC-urilor îi permit AI să folosească o serie întreagă de aplicaţii instalate şi funcţii ale sistemului de operare pentru a-şi îndeplini sarcinile. GPT 5.4 poate scrie cod pentru a folosi calculatoarele şi poate da comenzi pentru mouse şi tastatură în funcţie de ceea ce vede în capturile de ecran. Noul model este mai bun decât versiunile anterioare şi la navigarea web-ului. Acesta este mai capabil acum să aleagă cele mai bune instrumente în funcţie de sarcina primită, spune producătorul. OpenAI pretinde şi că GPT 5.4 este modelul care inventează informaţii cel mai puţin din cele pe care le-a dezvoltat până acum. Comparativ cu GPT 5.2, noul model halucinează cu 33% mai rar.
Chatboţii care dau sfaturi privind legea şi sănătatea ar putea fi interzişi
Statul New York ar putea interzice chatboţii de inteligenţă artificială care oferă informaţii şi sfaturi din domenii în care activează oameni specializaţi, precum medicii sau avocaţii. O astfel de propunere a fost făcută în cea mai recentă şedinţă a Comitetului local pentru Internet şi Tehnologie şi ar putea intra în vigoare, dacă va fi votată. Propunerea legislativă scoate în afara legii chatboţi care, prin informaţiile şi sfaturile oferite utilizatorilor, încalcă normele privind licenţierea profesională sau ar constitui o practicare neautorizată a unei profesii. Asta înseamnă că soluţiile de inteligenţă artificială, precum ChatGPT sau Gemini, nu vor mai avea voie să răspundă la întrebări din domenii profesionale precum medicina şi avocatura. În caz contrar, specialiştii vor putea da în judecată producătorii chatboţilor şi cere daune, cu şanse mari de câştig.