O analiză realizată de clubulcopiilor.ro , pe baza datelor Eurostat și INS, arată că Timișul se numără printre județele fruntașe în privinţa nivelului de educaţie în rândul femeilor. Astfel aproape un sfert din femeile din Timiş au studii universitare, procent totuşi mai mic decît cel înregisatrta în Bucureşti, Ilfov şi Cluj.
Studiul arată că, în ultimele două generații, România a trecut printr-o veritabilă revoluție educațională, ponderea femeilor cu studii universitare crescând de la aproximativ 12% la circa 30%. Este o creștere de aproximativ 151%, printre cele mai mari din Uniunea Europeană.
În același timp, datele arată că acest progres nu este uniform. În multe județe din sud și est, ponderea femeilor cu studii superioare rămâne sub 10%, ceea ce evidențiază decalaje semnificative la nivel național.
La nivel național,Bucureștiul se detașează clar , cu39% dintre femei având studii superioare , un nivel apropiat de media multor state vest-europene. Capitala este urmată deIlfov (29,3%) ,Cluj (28,2%) șiTimiș (24,6%), județe puternic urbanizate și cu economii locale dinamice.
În continuarea clasamentului se aflăBrașov (23,7%) ,Sibiu (20,5%) ,Constanța (20,3%) si șiIasi (19.20%) , toate centre economice importante sau orașe universitare majore.
La polul opus se află mai multe județe din sudul și estul țării, unde ponderea femeilor cu studii universitare este sub 12%. Chiar și în aceste zone, însă, femeile continuă să aibă, în medie, un nivel de educație mai ridicat decât bărbații. Cele mai mici valori se înregistrează înVaslui (8,6%) ,Călărași (8,7%) ,Botoșani (9,5%) ,Giurgiu (9,8%) șiTeleorman (9,9%) .
Relaţia dintre educaţie şi venituri
Analiza indică și o legătură puternică între educație și salarii, iar județe precum Timișul, unde nivelul de educație este mai ridicat, se regăsesc și printre cele cu cele mai mari venituri din țară. Analiza statistică indică ocorelație foarte puternică între cele două variabile. Cu alte cuvinte, în zonele în care proporția femeilor cu studii universitare este mai mare, salariile tind să fie, în medie, mai ridicate.
În paralel, la nivel național se observă o stagnare în rândul generației tinere (25–34 de ani), unde ponderea femeilor cu studii universitare este de aproximativ 26%, ceea ce ridică semne de întrebare privind evoluția viitoare.
Nivelul de educație al mamelor influențează direct parcursul educațional al copiilor, ceea ce înseamnă că aceste diferențe regionale pot avea efecte pe termen lung. Creșterea nivelului de educație în rândul femeilor rămâne un factor important atât pentru dezvoltarea copiilor, cât și pentru prosperitatea economică pe termen lung.