Bunicii noștri își amintesc cu siguranţă de iernile în care zăpada îngropa case, străzi și sate întregi.
Sursa foto: Facebook
Cele mai grele
au fost cele din anii 1954 și 1985. Iarna anului 1954 a încremenit Bucureștiul.
Zăpada depusă depășea înălțimea casei, iar oamenii nu reușeau să deschidă nici măcar geamurile. Ca să supraviețuiască, din dreptul fiecărei locuințe săpau câte un tunel până la stradă.
Potrivit statisticilor meteorologilor, în februarie 1954 viscolul a atins o viteză record în Bucureşti: 126 de kilometri la oră.
Un alt record consemnat în 3 februarie 1954 vizează cantitatea maximă de zăpadă depusă: 116l/mp în 24 de ore, la Griviţa.
Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost tot atunci, la Călăraşi: 173 cm, troienele atingând însă în unele zone din sud-estul ţării şi 5 metri.
Cea mai friguroasă zi din România a fost în data de 10 februarie 1929, când s-au înregistrat la staţia meteorologică Vf. Omu minus 38 de grade Celsius.
In Bucureşti, temperatura minima absolută a fost de minus 30 grade Celsius înregistrată în 6 februarie 1954. Şi Constanţa a fost la un moment dat o mică Siberie.
În 1929, Marea Neagră a îngheţat pe o distanță de cinci kilometri, producându-se adevărate iceberguri la topirea păturii compacte de gheaţă. În iernile anilor 2006 și 2010, apa mării a înghețat câteva sute de metri de la ţărm.