Numărul buzoienilor care aleg să se despartă a crescut în 2025, comparativ cu anul 2024, potrivit statisticilor, ajungând la 404. Anul trecut, cele mai multe acte pentru divorț au fost înaintate în luna iulie, în timp ce în luna ianuarie s-au destrămat doar două familii.
În anul 2024, 374 de divorțuri au fost înregistrate la nivelul județului, cele mai multe venind din mediul rural, res-pectiv 192, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Vârsta medie a bărbaților la divorț a fost, în 2024, de 45,8 ani, în timp ce femeile au divorțat, în medie, la 42,2 ani.
Rata divorţialităţii în România a fost de aproximativ 0,95 divorţuri la 1.000 de locuitori în 2024. Cea mai mare rată se înregistrează în judeţul Gorj, cu aproximativ 1,32 divorţuri la 1.000 de locuitori, potrivit datelor statistice pentru 2024. Foarte aproape se află Prahova, cu 1,31 divorţuri la 1.000 de locuitori, urmată de Maramureş şi Sibiu, fiecare cu aproximativ 1,30. Clasamentul continuă cu Brăila şi Bihor, unde rata divorţurilor depăşeşte 1,25 la 1.000 de locuitori, iar în top se mai regăsesc Călăraşi, Teleorman, Ilfov şi Braşov.
Aceste judeţe au rate ale divorţurilor peste media naţională, care în 2024 a fost de aproximativ 0,95 divorţuri la 1.000 de locuitori. La celălalt capăt al clasamentului sunt judeţe unde divorţurile sunt mai puţin frecvente. De exemplu, în Botoşani rata este de aproximativ 0,70 divorţuri la 1.000 de locuitori, iar în Mehedinţi este chiar mai mică. La Buzău, în 2024, rata divorțialității a fost de 0,85 la 1.000 de locuitori.
De regulă, sociologii spun că astfel de diferenţe apar frecvent între zonele mai urbanizate şi cele cu o populaţie mai stabilă. În oraşele mari şi în judeţele cu o mobilitate mai ridicată a populaţiei, relaţiile de familie sunt influenţate de schimbările rapide din piaţa muncii, de migraţie sau de stilul de viaţă.
În schimb, în comunităţile mai mici sau în zonele cu tradiţii familiale mai puternice, divorţurile tind să fie mai rare. Chiar şi aşa, România rămâne, per ansamblu, printre ţările europene cu o rată relativ moderată a divorţurilor, iar evoluţia indicatorului în ultimii ani arată mai degrabă o stabilizare decât o creştere puternică.
Statistica ne arată totuși că 2024 a fost anul cu cele mai puține divorțuri din 1990 încoace. S-au pronunțat în acest an 20.692 de divorțuri, în condițiile în care în anii precedenți au fost constant peste 22.000 de divorțuri (22.715 în 2023, 23.289 în 2022, 23.289 în 2021 și 27.024 în 2020).
Românii divorțează cel mai des atunci când au între cinci și nouă ani de căsătorie. Din cele 1,1 milioane de cazuri de divorț, în peste 260.000 de cazuri separarea s-a produs după 20 de ani de căsătorie. În procent: 24,2%, aproape un sfert din numărul total de divorțuri.
Urmează apoi, conform statisticilor INS, românii care au peste 20 de ani de căsătorie – 18,8%. Cele mai puține divorțuri s-au produs până la împlinirea unui an de căsătorie – 2,6%. Au fost 29.000 de cazuri în această situație în perioada 1990 – 2024.
Conform Cristinei Şoldan, doctorand în Medicină şi Antropologie Medicală în cadrul Institutului Francisc I. Rainer al Academiei Române, sunt mai mulţi factori care perturbă echilibrul cuplului şi care conduc la divorţ, cei mai importanţi fiind adulterul, gelozia, violenţa fizică, consumul excesiv de alcool şi de substanţe psihoactive. Psihologul subliniază faptul că societatea românească de după 1990 se confruntă cu o scădere a încrederii populaţiei în instituţia căsătoriei.
Pe plan mondial, cele mai frecvente motive pentru divorț sunt: lipsa de angajament în relație: 75%, infidelitate: 59,6%, diferențe ireconciliabile: 57,7%, căsătorie prea timpurie: 45,1%, dificultăți financiare: 36,7%, abuzul de alcool sau de alte substanțe: 34,6%, violențe domestice: 23,5%.
Pe locul 19 la adulter
Gândul.ro a întocmit un top al orașelor din România în care soții ajung să fie înșelați de către partenerele de viață. De menționat faptul că pentru fiecare oraș în parte a fost estimată o „rată de adulter” în rândul femeilor. Această „rată de adulter” a fost definită ca fiind procentul din toate femeile divorțate care au comis adulter. Deci, practic, căsnicii încheiate din cauza infidelității nevestelor.
Locul 1 este ocupat de București, „rata de adulter” fiind de 34,15%, observații demografice fiind că oportunitățile sociale vaste favorizează relațiile paralele. Capitala este urmată de Constanța, rata fiind de 32,80%, motivele pentru care soțiile ajung să înșele fiind fluctuațiile sezoniere și turismul, care cresc expunerea la tentații în afara căsniciei. Locul 3 este ocupat de Timișoara, cu o rată de 31,45%; aici, influențele occidentale și stilul de viață liberal corelează cu o rată mai mare a infidelității asumate. Pe locul 4 se află Cluj-Napoca, având o rată a adulterului de 30,90%; viața de noapte activă și mediul corporatist dinamic facilitează interacțiuni noi, potrivit analizei realizate de gândul.ro. Locul 5 este ocupat de Brașov, rata fiind de 28.75%; și în cazul acestui județ, turismul pare a fi cel care influențează viața de cuplu.
Clasamentul este completat de județele Iași, Galați, Ploiești, Oradea, Bacău, Craiova, Sibiu, Arad, Pitești, Brăila, Baia Mare, Târgu Mureș, Suceava, Buzău, Râmnicu Vâlcea.
Județul Buzău se află pe locul 19 în acest clasament, având o rată de 17,25 la sută. Potrivit analizei, cele mai multe buzoience ajung să-și înșele soții din cauza stabilității economice, care la nivelul județului este scăzută. Prin urmare, caută parteneri cu un statut mai bun.
Sursa: https://opiniabuzau.ro/de-ce-isi-inseala-buzoiencele-partenerii/