Armistițiul de două săptămâni încheiat între Statele Unite și Iran a dinamizat piețele financiare și a majorat apetitul pentru risc, ceea ce a permis aprecierea monedelor de la marginea zonei euro, în special a forintului maghiar care a câștigat aproape 3% față de începutul săptămânii trecute, în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria care se vor desfășura duminică.
Evoluția pieței locale a fost influențată de faptul că agenția S&P Global Ratings a confirmat, vinerea trecută, notele României pentru creditul suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, la nivelul ”BBB-/A-3”, cu perspectiva negativă, iar BNR a decis marți să mențină dobânda-cheie la valoarea stabilită în august 2024 de 6,5%, nivel care va fi menținut în opinia analiștilor Libra Internet Bank până la sfârșitul acestui an.
Culoarul de tranzacționare al euro s-a lărgit la 5,092 – 5,098 lei, astfel că media monedei unice a scăzut de la 5,0963 la 5,0949 lei, față de 5,0985 lei în prima ședință din aprilie.
Piața monetară a înghețat la valorile stabilite marți, după decizia de politică monetară a BNR. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,89%, după creșterea minimă din ședința precedentă. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%.
Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că inflația va reveni pe creștere „în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”, cum se precizează în comunicatul de presă publicat după ședința BNR. În opinia băncii centrale efectele negative se vor disipa în trimestrul al treilea și va urma „o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației”.
Volatilitatea perechii euro/dolar rămâne una foarte ridicată, la mai bine de o lună după începerea războiului din Golful Persic.
Euro a urcat de la 1,1594 la 1,1710 dolari, maxim care nu a mai fost atins de la începutul lui martie, după ce luna februarie s-a închis cu un vârf de 1,1828 dolari, înainte de atacarea Iranului. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,4068 la 4,3602 lei, față de 4,3987 lei, la jumătatea săptămânii trecute.
Media francului elvețian a urcat modest, de la 5,52 la 5,5292 lei, sub cea stabilită miercurea trecută de 5,5443 lei. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,8481 la 5,8559 lei, peste valoarea de 5,8466 lei stabilită în prima ședință din aprilie.
Deprecierea monedei americane cu circa 1%, a stimulat cererea de metal galben iar acesta a crescut metalului galben în piețele specializate la 4.718 – 4.855 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să urce de la 661,6256 la 671,1764 lei, față de 668,3222 lei în urmă cu o săptămână.
Monedele din regiune se apreciau la 4,2623 zloți/euro, respectiv 378,49 forinți/euro.
Deprecierea monedei americane care a fost însoțită de majorarea apetitului pentru risc au influențat în mod pozitiv cererea de criptomonede.
Bitcoin a crescut la 71.254 – 72.798 dolari, față de un minim de 68.082 dolari atins marți, înainte de semnarea armistițiului. Ethereum a urcat la 2.230 – 2.267 dolari.
Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu