28.5 C
Călăraşi
23 iulie, 2024

Luiza Zavlovschi, prima femeie primar din România. Sunt aproape 100 de ani de când a fost aleasă

05 Martie 2023, 09:13

Fotografie de la Element5 Digital, Pexels

În urmă cu 93 de ani, în satul Buda – o mică localitate din judeţul Vaslui, devenită acum parte a comunei Oşeşti, a avut loc o premieră. Oamenii din zonă au votat pentru prima dată în România o femeie primar – Luiza Zavloschi.

Născută pe 20 iulie 1883, într-o familie simplă de ţărani, Luiza Marinciu a urmat cursurile şcolii din localitate, după care a plecat la Iaşi să studieze la Şcoala Normală de Învăţătoare „Mihai Sturza”. S-a întors în satul natal ca învăţătoare, iar în anul 1906 s-a căsătorit cu Constantin Zavloschi, dascăl la rândul său, originar din judeţul Iaşi, urmaş al polonezilor refugiaţi în Moldova în anul 1834, având împreună şapte copii.

Învăţătoare dedicată, şi-a câştigat respectul comunităţii şi a ajuns să scrie o importantă pagină de istorie în perioada interbelică. Pe când femeile aveau restrâns dreptul la vot, iar posibilitatea ca ele să fie alese în funcţii publice nu era reglementată, nişte persoane inspirate, profitând de lacuna legislativă, i-au propus vrednicei dăscăliţe Luiza Zavloschi să candideze pentru postul de primar la alegerile din 1930. Poveştile vremii spun că la baza alegerii sale ca edil a stat sprijinul necondiţionat al femeilor din zonă, care şi-ar fi avertizat soţii că urmează să mănânce numai mămăligă rece dacă nu o votează pe doamna învăţătoare. Nu se ştie dacă perspectiva de a nu mai primi mâncare caldă i-a speriat atât de rău pe capii familiilor din sat, ori dacă ei înşişi erau convinşi că învăţătoarea ar putea conduce o comunitate întreagă. Cert este că bărbaţii au votat-o în număr mare pe Luiza Zavloschi, o femeie puternică şi tenace, care avea să devină lumină pentru oamenii locului şi care a stat vreme de două mandate în funcţia de primar.

„După cum ştim, femeile nu aveau voie să facă politică”

„Momentul 1930, anul alegerii ei în funcţia de primar, a fost unul interesant. Datorită firii ei energice şi temperamentului vulcanic, s-a făcut repede remarcată de către săteni ca fiind un posibil edil. De fapt, ideea a venit femeilor din Buda şi Rafaila care i-au tot bătut la cap pe bărbaţii lor până ce i-au convins s-o voteze. Luiza Zavloschi a candidat ca independent şi de altfel nici n-avea cum să reprezinte un partid oarecare, deoarece, după cum ştim, femeile n-aveau voie să facă politică. La Vaslui i-a fost acceptată candidatura şi din cauza faptului că tatăl ei fusese declarat ‘erou al Războiului Mondial’ şi decorat pentru fapte de arme deosebite. În ziua votării, ca să fie mai sigure, femeile din cele două sate au făcut ‘de strajă’ la poarta şi la uşa secţiei de votare, dându-le bărbaţilor lor ultimele sfaturi şi ameninţări cu ‘mămăligă rece de-a pururi’, dacă n-o votează pe ‘doamna învăţătoare’. Ori din convingere, ori de teama făcăleţelor numai bune de altoit pe şale, majoritatea voturilor s-au îndreptat spre Luiza Zavloschi care, spre uluirea unei ţări întregi, dar şi a mapamondului, a devenit prima femeie primar din istoria României interbelice, dar şi din zona ultra-conservatoare a Balcanilor”, notează Paul Zahariuc în volumul său COMUNA OŞEŞTI – File de istorie vasluiană (I).

Autorul povesteşte cum, imediat după alegerea primăriţei, în satul Buda au început să sosească ziarişti din ţară, pentru a relata în presa vremii detalii despre premiera înregistrată la Vaslui.

„Şi aici, în ţinutul ăsta aşa de vitregit, un sat de oameni simpli, izolaţi de frământările care macină zilnic baloturi întregi de hârtie şi răguşesc mii de glasuri, a biruit cea mai cumplită prejudecată. A fost aleasă prima femeie primar”, este un pasaj dintr-un vast articol scris în Ziarul „Dimineaţa”.

Felicitări din Japonia şi China

Au existat şi unele referiri maliţioase cu privire la alegerea Luizei Zavloschi, însă ceea ce e limpede este că desemnarea acesteia în funcţie nu a rămas neobservată.

„Din toată România tocmai în fundul judeţului Vaslui s-au găsit nişte ţărani luminaţi care să îşi atribuie un rol atât de progresist cum a însemnat alegerea unei femei în fruntea comunităţii”, se scria la momentul respectiv în Ziarul „Universul”.

De asemenea, telegrame de felicitare pentru perfomanţa Luizei Zavloschi ar fi sosit din mai multe colţuri ale lumii, inclusiv din ţări ca Japonia sau China.

În ciuda „celebrităţii” câştigate în epocă odată cu numirea în noua funcţie, primăriţa a rămas un om simplu, cinstit, aplecat către nevoile semenilor. Misiunea sa nu a fost deloc una uşoară având în vedere contextul socio-economic, criza din perioada interbelică, dar Luiza Zavloschi a reuşit să se achite onorabil de sarcinile pe care funcţia i le impunea. Nu a făcut nici politică şi nici nu s-a declarat vreodată o susţinătoare a curentului feminist. A vrut doar să contribuie la dezvoltarea comunităţii care a votat-o şi a avut credinţa că poate schimba în bine destinele celor ce au ales-o primar, oameni simpli, ţărani dintr-un mic şi pe atunci neînsemnat sat al Vasluiului.

„O astfel de întâmplare era aşteptat să se petreacă într-o zonă mai dezvoltată din punct de vedere economic, cum era Banatul sau Ardealul. Dar s-a întâmplat la Vaslui, într-un sat uitat de lume, localitate care a dat pentru prima dată în ţară o femeie primar. Cum, în acele vremuri, învăţătorii erau adevăraţi stâlpi ai societăţii, locuitorii au dorit ca cea care le-a învăţat copiii să le conducă şi destinele. Alegerea primei femei primar din România ‘minunea satului Buda – Luiza Zavloschi’ – a fost intens comentată în presa vremii. Iar cei mai în vârstă, care au cunoscut rudele primei femei primar şi care îşi amintesc poveştile legate de aceasta, relatează cât de răzbătătoare era şi cât de devotată a fost localităţii şi cetăţenilor ei. Se interesa de familiile cu probleme, ajuta şi îndruma acolo unde era nevoie. Imediat ce a preluat frâiele conducerii localităţii a şi elaborat un plan de dezvoltare a comunităţii”, scrie directorul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui, Ramona Mocanu, în cartea „Femei celebre ale României”.

Cunoscând bine copiii din zonă şi familiile acestora, primăriţa şi-a făcut un scop din a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoie. A deschis o farmacie în care oamenii îşi găseau leacurile atât de necesare, a susţinut construirea unei şcoli chiar pe terenul familiei sale, a organizat pentru prima dată în comună evidenţe de stare civilă, a găsit un sediu pentru primărie şi a instalat un post telefonic, în premieră în zonă, trăgând cablu subteran. Importantele sale realizări, apropierea de oameni, implicarea şi dăruirea i-au asigurat fără probleme un nou mandat la fel de înfloritor. Oamenii i-au cerut să rămână la conducerea primăriei şi în al treilea mandat, dar când s-a pus problema candidaturii pentru încă patru ani în fruntea comunităţii, Luiza Zavloschi a refuzat, considerând că e momentul să lase locul altcuiva.

Luiza Zavloschi a decedat în anul 1967, la vârsta de 84 de ani. Potrivit dorinţei sale, a fost înmormântată în localitatea natală, iar pe cruce ar fi cerut să fie scris „prima femeie primar din România”. După moartea sa, despre Luiza Zavloschi s-a vorbit puţin, iar personalitatea sa a intrat într-un con de umbră, mai ales în perioada comunistă.

„Demonstrează că a fost o personalitate cu totul deosebită”

La începutul anilor 2000, cu ocazia unei activităţi care a avut loc în comuna Oşeşti, câteva persoane care lucrau în instituţii de cultură din Vaslui, printre care Gelu Bichineţ, actualmente director al Bibliotecii Judeţene Vaslui, şi consultantul artistic Dan Ravaru, de la Centrul Creaţiei Populare, au remarcat crucea din cimitir cu inscripţia respectivă şi au început să răscolească prin arhive şi să caute prin cărţi date referitoare la activitatea primăriţei, considerând nedrept că o astfel de personalitate nu este suficient cunoscută şi cinstită. Nu au găsit multe informaţii, dar au reuşit să descopere câteva lucruri de care să se folosească în demersul lor şi au iniţiat un simpozion dedicat personalităţii Luizei Zavloschi, la care au participat şi rude ale acesteia, prima ediţie fiind una de anvergură şi intens mediatizată în presa culturală şi nu numai. Deşi s-a dorit permanentizarea acestei acţiuni, simpozionul a avut doar două ediţii şi apoi nu s-a mai organizat.

„Noi nu ştim să construim mai mult când găsim un filon de aur şi nu avem vocaţia construcţiei pe termen lung în jurul personalităţilor, al edificiilor, al instituţiilor. Din păcate, aşa se întâmplă cu Virgil Caraivan, primul secretar al Uniunii Scriitorilor din România, cu Gheorghe Cucu, compozitor de excepţie de muzică corală, cu Anastasie Fătu, patronul spiritual al Grădinii Botanice din Iaşi, dar dat uitării de către vasluieni, cu Elena Cuza, despre care amintim doar la 24 Ianuarie, cu Alexandru Vlahuţă, care este în acelaşi con de umbră şi cu mulţi, mulţi alţii în faţa cărora ar trebui să fim smeriţi şi să le cinstim zilnic numele”, a declarat, pentru Agerpres, Gelu Bichineţ.

La începutul anilor 2000, în comuna Oşeşti a fost dezvelit şi un bust al Luizei Zavloschi.

„Faptul că în 1930 ţăranii din Buda s-au gândit să pună o femeie primar demonstrează că Luiza Zavloschi a fost o personalitate cu totul deosebită, păstrarea amintirii sale în inimile tuturor care au cunoscut-o, dar şi ale urmaşilor acestora e mai mult decât semnificativă”, spunea, la momentul respectiv, Dan Ravaru, cel căruia i se datorează în cea mai mare parte redescoperirea acestei personalităţi marcante din istoria României.

Directorul Căminului Cultural din Oşeşti, Sofica Merilă, arată că pentru locuitorii comunei este o mândrie că au dat ţării prima femeie primar din istorie. În memoria Luizei Zavloschi, şcoala din localitatea Buda îi poartă numele şi an de an în ultima zi din luna august primăriţa este comemorată la Ziua satului Buda.

15 Martie 2023, 20:52

Sursa: https://www.dcnews.ro/luiza-zavlovschi-prima-femeie-primar-din-romania-sunt-aproape-100-de-ani-de-cand-a-fost-aleasa_907624.html

Ultimă oră

Același autor