8.5 C
Călăraşi
21 februarie, 2024

PS Ignatie: „Să fim lumină pentru cei din jurul nostru, așa cum ne cere Sfântul Grigorie Palama. Dacă renunţăm la patimi, vom putea ajunge oameni de lumină”

Duminică, 12 Martie 2023

În Duminica a II-a din Postul Mare (a Sfântului Ierarh Grigorie Palama), 12 martie 2023, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Grigorie Palama”, din municipiul Bârlad.

Din soborul slujitorilor au făcut parte și părinții consilieri de la Centrul Eparhial Huși, alături de părintele paroh Ciprian Tacu.

În cuvântul adresat celor prezenți, Ierarhul Hușilor a vorbit despre contribuția teologică a Sfântului Grigorie Palama și despre modul în care acesta a arătat că omul poate deveni părtaș luminii dumnezeiești necreate:

«Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină» (Ps 35, 9)

Duminicile perioadei Postului Mare sunt duminici speciale, pentru că fiecăreia îi este dedicat fie un moment din viaţa Bisericii Ortodoxe, fie un sfânt care a avut un rol esenţial în viaţa duhovnicească a Bisericii, fie un pasaj evanghelic cu o temă precisă.

Duminica a II-a din Postul Mare este dedicată Sfântului Grigorie Palama, cel care a teologhisit și ne-a lăsat moștenire un adevăr care ne privește în mod direct, anume faptul că omul poate să devină părtaș luminii dumnezeiești necreate.

Sfântul Grigorie Palama, numit în slujbele Bisericii „propovăduitor al harului” sau „îndreptar al credinţei celei adevărate”, a subliniat, prin teologia sa – care este o expresie a trăirii sale în Dumnezeu –, faptul că omul poate intra în comuniune, încă din această lume, cu Preasfânta Treime.

În secolul al XIV-lea s-a iscat o controversă, „controversa isihastă”, între reprezentantul monahilor isihaști – cei care căutau liniștirea în Dumnezeu și împărtășirea de lumina cea dumnezeiască –, și umaniștii vremii respective – cei care credeau că relaţia cu Dumnezeu se rezumă doar la simple silogisme ale raţiunii și că noi Îl putem accede pe Dumnezeu numai prin mintea noastră (prin conceptele noastre), fără o comuniune deplină.

Sfântul Grigorie Palama, fundamentându-se pe tradiţia biblică și patristică, dezvoltă, în deplină consonanţă cu Părinţii Bisericii de dinainte de el, faptul că Dumnezeu poate fi cunoscut, nu în fiinţa Sa, ci prin energiile Sale , care nu sunt altceva decât harul lui Dumnezeu (deschiderea lui Dumnezeu, ca dar, pentru noi, oamenii).

În duminica precedentă am serbat un moment de triumf al Ortodoxiei, când cei care cinsteau icoanele și se închinau acestora, au izbândit faţă de iconoclaști (cei care distrugeau icoanele). De fapt, a izbândit un adevăr dogmatic – în Duminica Ortodoxiei accentuăm faptul că temeiul dogmatic al icoanei este însăși Întruparea lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care Se face văzut, prin asumarea firii umane, din Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

Prin urmare, Dumnezeu-Fiul (a Doua Persoană a Preasfintei Treimi), întrupându-Se, devine vizibil – este faţa umană și, totuși, eternă a lui Dumnezeu. Noi Îl putem picta pe Dumnezeu, pentru că El S-a făcut văzut.

În Duminica Sfântului Grigorie Palama este subliniat un alt adevăr, tot legat de Persoana lui Hristos – de aceea, cele două duminici sunt într-o strânsă legătură.

Asumându-și firea omenească (îndumnezeind-o), Hristos devine temei al îndumnezeirii omului, adică al participării noastre la energiile necreate

(la lumina lui Dumnezeu) sau, cum spune psalmistul David: „întru lumina Ta vom vedea lumină”. Cu alte cuvinte, participând la energiile necreate, noi putem deveni lumină.

Sfântul Grigorie Palama – marele teolog al secolului al XIV-lea – afirmă, în faţa adversarilor săi, că îndumnezeirea omului (participarea la energiile necreate și fiinţiale) are drept temei îndumnezeirea firii umane din Hristos. Energiile divine izvorăsc din Fiinţă, dar nu sunt Fiinţa lui Dumnezeu – sunt legate de Fiinţă și puse în mișcare de Persoană.

Sfântul Grigorie Palama insistă foarte mult, numind energiile „necreate și fiinţiale”. Necreate , pentru că ele caracterizează Fiinţa lui Dumnezeu cea necreată; fiinţiale , pentru că ele nu sunt separate de Fiinţă – aparţin de Fiinţă (izvorăsc din Fiinţă), care este incognoscibilă, dar prin energii, noi putem participa la Dumnezeu, putem deveni oameni de lumină.

Părintele Episcop Ignatie a vorbit despre roadele conlucrării omului cu harul dumnezeiesc, folosind argumentele expuse de Sfântul Grigorie Palama:

Cât de mult ne plac oamenii de lumină! Lumina spirituală îl transformă lăuntric pe om – dintr-un om păcătos, afectat de patimi, robit de păcate, prin asceză, prin strădanie, rugăciune și Sfintele Taine, acesta poate deveni lumină.

De aceea, Biserica a considerat că trebuie cinstit în mod deosebit Sfântul Grigorie Palama, cel care a vorbit despre faptul că omul, participând la energiile necreate, poate să ajungă lumină – să fie lumină , să se împărtășească de lumină și, la rându-i, să dăruiască lumina celor din jur.

Pentru noi, constituie un prilej de foarte mare bucurie atunci când întâlnim un om cu chipul luminos, cu o privire senină, cu un zâmbet luminos – ne este de ajuns să-l vedem și deja suntem părtași unei bucurii deosebite; cu atât mai mult, când ne adâncim în lumina necreată a lui Dumnezeu, care are posibilitatea de a ne schimba.

Nu-L putem pe vedea pe Dumnezeu ca fiind Lumină, decât dacă noi înșine trăim în lumină sau căutăm să adunăm lumină în sufletele noastre.

Sfântul Grigorie Palama ne spune că vederea luminii dumnezeiești

(vederea lui Dumnezeu, prin energiile Sale) înseamnă unirea cu El . În experienţa vederii luminii (a lui Dumnezeu), noi ne unim cu El.

„Așadar, vederea luminii acesteia (a luminii dumnezeiești) este o unire. Deși nu e o unire de durată, pentru cei care sunt nedesăvârșiţi. Căci unirea cu lumina ce este altceva, decât o vedere? Apoi, o dată ce aceasta se produce după odihnirea tuturor lucrărilor minţii, cum s-ar săvârși altfel, dacă nu prin Duhul? Căci lumina se vede în lumină, și într-o lumină asemănătoare. Iar cel ce vede lumina, dacă nu lucrează în niciun chip altfel, fiind ieșit din toate celelalte, devine și el, întreg, lumină (adică – dacă noi nu se lăsăm cotropiţi (hipnotizaţi) de păcat, care este întuneric, atunci devenim părtași luminii). Omul care se împărtășește de lumină, devine el, întreg, lumină, și se face și el asemenea cu ceea ce vede, sau, mai bine zis, se și unește în chip neamestecat, lumină fiind și lumină văzând, prin lumină. De se privește pe sine, vede lumină. De privește spre ceea ce vede, și aceea este lumină. Aceasta este unirea – a fi toate acestea una, ca să nu mai poată distinge cel ce privește, între aceea prin ce privește și între cel ce privește, ci numai atâta să știe – că e o lumină, și privește o lumină deosebită de a tuturor făpturilor.”( Sfântul Grigorie Palama)

Sfântul Serafim de Sarov a trăit și a experimentat acest text al Sfântului Grigorie Palama. Ucenicului său, Motovilov, era un om bogat, care făcea parte din elita vieţii rusești. Acesta s-a apropiat de Sfântul Serafim de Sarov și i-a cerut să-i arate ce înseamnă să fii în Duhul Sfânt.

În plină iarnă, când fulgii cădeau în jurul lor, la un moment dat, Motovilov, îl vede pe Sfântul Serafim de Sarov transformat în lumină – îi putea distinge doar ochii și buzele care se mișcau, în rest, el era numai lumină. A rămas uimit în faţa unei asemenea experienţe – că omul poate deveni lumină.

Nouă ni se pare că este ceva foarte departe, la care nu putem accede, însă Sfântul Grigorie Palama ne încredinţează că noi putem să devenim oameni de lumină . Dacă renunţăm la patimi – la orgoliu, la poftele trupului, la toate cele pe care le primim în viaţa noastră și ne lăsăm, în mod deliberat, subjugaţi de ele, fără să ne oblige cineva –, vom putea ajunge oameni de lumină . Nu e ușor, ci este o luptă cumplită pe care o ducem cu acestea.

Să ne ajute Domnul să fim lumină pentru cei din jurul nostru, așa cum ne cere Sfântul Grigorie Palama.

Sursa: https://episcopiahusilor.ro/ps-ignatie-sa-fim-lumina-pentru-cei-din-jurul-nostru-asa-cum-ne-cere-sfantul-grigorie-palama-daca

Ultimă oră

Același autor