Cancerul rămâne una dintre principalele cauze de mortalitate în România, iar răspunsul statului trebuie să fie pe măsura acestei provocări majore de sănătate publică.
În acest context, Planul European de Prevenire şi Combatere a Cancerului este un instrument esenţial. Lansat de Comisia Europeană ca pilon central al Uniunii Europene a Sănătăţii, acest plan propune o abordare integrată, de la prevenţie şi depistare precoce, până la tratament şi calitatea vieţii pacienţilor oncologici. Obiectivul este clar: reducerea incidenţei şi a mortalităţii prin cancer în întreaga Uniune Europeană.Mai mult decât un cadru strategic, Planul European este susţinut de o finanţare de 4 miliarde de euro, prin programul „UE pentru Sănătate”. Aceste resurse acoperă prevenţia, diagnosticarea, tratamentul şi îngrijirea, oferind României o oportunitate reală de a recupera decalaje istorice în domeniul oncologic. Însă aceste fonduri şi politici europene produc rezultate doar dacă sunt asumate şi implementate ferm la nivel naţional.Planul European se bazează pe patru piloni principali, pe care România trebuie să îi integreze coerent în politicile sale publice.
Primul pilon este prevenţia: reducerea consumului de tutun, combaterea consumului nociv de alcool, promovarea alimentaţiei sănătoase şi extinderea vaccinării împotriva HPV. Prevenţia înseamnă vieţi salvate şi costuri reduse pe termen lung pentru sistemul de sănătate.Al doilea pilon este depistarea precoce. Uniunea Europeană şi-a asumat obiectivul ca până în 2025, cel puţin 90% dintre cetăţenii eligibili să beneficieze de screening pentru principalele tipuri de cancer. România trebuie să transforme acest obiectiv într-o realitate, prin programe de screening funcţionale, accesibile şi de calitate, nu doar pe hârtie.Al treilea pilon vizează diagnosticul şi tratamentul: standardizarea procedurilor, acces egal la îngrijiri oncologice de înaltă calitate şi combaterea inegalităţilor prin instrumente precum registrul european al inegalităţilor în domeniul cancerului.
Nu putem accepta ca şansa la tratament să depindă de regiune, venit sau noroc.Al patrulea pilon priveşte calitatea vieţii: reabilitarea, sprijinul psihologic şi social pentru pacienţi, supravieţuitori şi îngrijitori. Lupta împotriva cancerului nu se opreşte la tratament, ci continuă prin respectarea demnităţii şi a dreptului la o viaţă cât mai bună după boală.Implementarea Planului European trebuie corelată strâns cu Planul Naţional de Combatere a Cancerului, cu obiective clare, termene asumate şi mecanisme de monitorizare transparente.
Parlamentul are un rol-cheie în acest proces: de a legifera, de a controla şi de a se asigura că lupta împotriva cancerului rămâne o prioritate naţională constantă.În această zi, fac un apel la consens şi responsabilitate. Cancerul nu are culoare politică. Pacienţii oncologici nu pot aştepta. Avem obligaţia de a transforma angajamentele europene şi finanţările disponibile în rezultate concrete pentru cetăţenii României.Lupta împotriva cancerului este o luptă pentru viaţă, pentru echitate şi pentru demnitate.
România poate şi trebuie să fie un partener activ şi credibil în acest efort european comun.