Deși noul an agricol începe sub semnul optimismului, agricultorii călărășeni trag un semnal de alarmă: lipsa investițiilor în inovație și abandonarea soiurilor autohtone transformă competiția cu vestul Europei într-o luptă inegală.
Marian Bordeiaș, unul dintre fermierii care mizează pe diversitate în culturile sale, privește cu speranță spre recoltele din acest an. După perioade dificile marcate de secetă, principala dorință rămâne stabilitatea climatică.
În ciuda eforturilor individuale ale fermierilor, sistemul agricol românesc se lovește de obstacole structurale. Conform lui Bordeiaș, marea problemă a agriculturii naționale nu este doar clima, ci lipsa de viziune pe termen lung.
O îngrijorare majoră este dispariția treptată a materialului genetic românesc. În prezent, piața este dominată de firme cu capital străin, ale căror produse par să fi lăsat în urmă performanțele soiurilor de acum câteva decenii.
Fermierii solicită o implicare mai activă a statului în protejarea și dezvoltarea soiurilor „din țara românească”, pentru a asigura nu doar cantitatea, ci și identitatea producției locale. Fără o bază solidă în cercetare, agricultura României riscă să rămână un simplu executant pe o piață dictată de giganții tehnologici externi.
Domnul Bordeiaș, bună găsit! Hristos a Înviat!
Marian Bordeiaș Adevărat a Înviat!
Ce faceți?
Marian Bordeiaș Uitați, astăzi m-am ocupat să semănăm porumbul. Este o zi frumoasă, plăcută. Suntem în timp normal pentru semănat.
Aveți tot ce vă trebuie?
Marian Bordeiaș Avem tot ce ne trebuie.
Motorină, semințe?
Marian Bordeiaș Tot, absolut. Ne-am pregătit din vreme și așteptam momentul optim pentru semănat.
Și ce vă spune flerul? Vom avea recolte bune anul ăsta?
Marian Bordeiaș Sper că în anul acesta să fie un an bun. Din punct de vedere al apei, să avem condiții optime. Să avem ceva ploi, mai bine decât în anii trecuți. Și să sperăm că vom avea și producții mult mai bune.
Numai porumb veți cultiva anul ăsta?
Marian Bordeiaș Nu, avem și rapiță, și grâu și orz. 80% este terenul meu pe care-l cultiv. Și am câteva hectare pentru a efectua o rotație corespunzătoare.
Ce ar trebui să avem totuși sau să nu mai avem griji vizavi de agricultură ? Cum ar trebui să meargă lucrurile în țara asta? Unde se blochează…
Marian Bordeiaș : După părerea mea, se blochează pentru că nu se investește în cercetare, în inovație, în modernizarea agriculturii, în efectuarea unor lucrări la un nivel destul de înalt ca să putem concura celelalte țări europene în care producțiile sunt mult mai mari ca la noi. De asemenea, nu se face nimic în ceea ce privește promovarea hibrizilor și soiurilor de plante din țara românească, autohtone.
Nu știu dacă la ora actuală avem soiuri sau hibrizii din diferite culturi care să concureze cu soiurile și hibrizii produse de celelalte firme concurente care își desfășură activitatea în țara noastră, dar ele au capital străin.
Și vreți să-mi spuneți că soiurile și hibrizii de acum nu mai seamănă cu cei de-acum 20, 30, 40 de ani?
Marian Bordeiaș Păi nu mai seamănă…
Din cauza climei, probabil.
Marian Bordeiaș Nu neapărat din cauza climei, ci a dezinteresului instituțiilor statului abilitate în domeniul cercetării să promoveze oameni care au capacitatea să producă soiuri și hibrizi ca în perioada 80-90.
Deci, sunt soiuri de grâu de porumb care, cum să spun, au fost produse în anii respectivi și sunt și de actualitate acum. Dar trebuie să fie cu noi tehnologii pentru aceste culturi, pentru bunătățirea tehnologiilor, de efectuare a unor lucrări moderne care să concureze celelalte, să zic așa, instituții care ne-au invadat pur și simplu cu soiuri și hibrizi.
V-am întrebat pentru că mie mi se pare că parcă nu mai avem patru anotimpuri
Marian Bordeiaș Da, s-au produs dezechilibrii climațice, dar s-a produs, cred, și o spun poate nu în necunoștință de cauză, dar pot să-mi dau cu părerea, având în vedere domeniul în care am lucrat, că dezechilibrile acestea climațice se produc ca urmare a intervenției nesăbuite a omului. Deci, noi trebuie să avem grijă de pământul ăsta, să avem grijă de păduri, de verdeață, să avem grijă de tot ce este necesar pentru menținerea unui climat, unui mediu sărătos.
Din 2013 mi-ați spus că vă ocupați în mod activ de agricultură. Sunt convins că ați acumulat suficientă experiență…
Marian Bordeiaș Da, pot să spun că sunt 13-14 ani în care am făcut efectiv agricultură. Și înainte să lucrez într-o funcție publică, am lucrat și la Institutul Fundulea și pot spune că unele lucrări pe care le făceam în anii ‘84-’87 la Institutul Fundulea sunt de actualitate și acum. Sau, în cel mai rău caz, nu s-a făcut nimic mai bun ca atunci. Și v-aș da un exemplu semnificativ. Porumbul în țara românească se seamănă la 70 centimetri de 50 de ani pe baza cercetărilor făcute la Institutul Fundulea. Grâul se seamănă la 12,5 centimetri tot din anii 60-70 și în prezent și producțiile cele bune tot la densitatea și de la distanțele pe care le-am menționat. Dar, problema nu este neapărat că folosim aceiași tehnologii. Problema este că nu s-a îmbunătățit condițiile, nu s-a îmbunătățit tehnologia de cultură. Deci, în agricultură, după părerea mea, la ora actuală nu se face nimic în cercetare.
Deci asta e o mare problemă.
Marian Bordeiaș Este o mare problemă pentru că, deși avem baza materială, (6:07) din câte știu Institutul Fundulea funcționează la o capacitate mai mică, dar funcționează și sunt ceva rezultate. Dar pentru anul 2026 este foarte puțin. Sunt 17 stațiuni, dacă nu mă înșel, de cercetare în țară. Au fost și institute de testare a soiurilor, pe care nu mai sunt și o mare greșeală, pentru că acum terenul s-a dat sub formă de arendă la diverse persoane, în loc să se facă o testare a soiurilor și hibrizilor.
Cu câțiva ani de zile, parcă, într-o parte a județului era secetă, în altă parte nu, producțiile fiind pe măsură. Aș crede că pe raza acestui județ am avea două tipuri de agricultură. Cum vă explicați ? E Bărăganul de vină?
Marian Bodeaiaș: Nu e Bărăganul de vină. Dar poate se iriga mai mult înainte de Revoluții decât acum. Din câte știu, se irigau circa 3 milioane de hectare în țara românească. Acum nu știu dacă se irigă 1 milion și ceva de hectare pentru că tot ce a fost bun s-a distrus și nu s-a menținut sau nu s-a retehnologizat și să se continuă toate lucrurile făcute din acea vreme, pentru că apa trebuie adusă la capătul tarlalei. Acolo trebuie adusă gratis și de acolo, cel care utilizează terenul să poată folosi apa fără niciun fel de cost. Și vom avea și rezultate. Dar problema la noi este că noi stăm foarte prost în domeniul legumiculturii, pomiculturii, viticulturii. Noi importăm tot. Dacă te duci în Kaufland sau în alt supermarket, vedeți că și țăranul a venit să ia pătrunjel și mărar. Nu mai vorbim de fructe, nu mai vorbim de legume.
Să înțeleg că oamenii nu mai sunt așa de mult încurajați să-și producă legume în serele proprii? Totuși au fost câteva măsuri de simulare.
Marian Bodeiaș Au fost măsuri de simulare, dar oamenii nu au cunoștințele necesare. Nu se mediatizează toate programele acestea de accesare a unor fonduri europeane la nivel rural.
Mă gândesc că un fermier preocupat mai face câte un drum la APIA. Se mai interesează, mai accesează rețelele de socializare.
Marian Bordeiaș De acord, dar nu numai APIA trebuie să mediatizeze toate programele acestea. Ci și Direcția Agricolă, AFIR-ul. Dar dacă în nivelul Direcțiilor Agricole au fost situații când au fost puși oameni incompetenți, fără pregătire, care plimbau dintr-un zândet într-altul, nu poți să faci mare lucru.
Ce mai face Direcția Agricolă? Cu ce se mai ocupă
Marian Bordeiaș Acum văd că în ultimă instanță au pus un specialist la conducere pentru că în trecut era un fost coleg care avea pregătirea pe care o avea, dar nicio treabă cu agricultura. A lucrat în alte instituții care nu aveau nicio legătură cu agricultura. Normal că acolo unde pui oameni nepregătiți, rezultatele sunt deficitate.
Și într-un oraș județ sensibil agricol, cum este Călărașul, rezultatele sunt foarte evidente.
Marian Bordeiaș Și mai ales trebuie atenție deosebită, pentru că agricultura este o ramură strategică economică. Dacă nu ai rezultate în agricultura, în județele preponderent agricole, nici viața nu o să fie bună.
Societățile cu capital străin sunt mai performante decât cele cu capital pur românesc? Ce părere aveți?
Marian Bordeiaș Nu cred, niciodată asta nu trebuie să merge pe principal, niciodată. Nu sunt mai performante, pentru că ei lucrează cu oameni mai pregătiți decât statul român. Nu ei muncesc, muncesc tot românii, tot specialiștii români. Tot inginerii români sunt aici, tot fermele românești le produc sămânță străinilor, le fac multiplicarea și ei o vând tot la noi. Și toată sămânța aceasta făcută de către Pioneer, de către Monsanto și multe alte societăți producătoare de sămânță, o fac în România și o vând la noi. Dar în loc să vindem noi, în loc să producem noi, că avem și noi, și noi am putea să facem producții de sămânță, să facem multiplicare. Să nu mai coste așa un kilogram de sămânță de porumb, pentru că acum te costă, am văzut, cam 1.000 de lei un sac.
E o sumă mare…
Marian Bordeiaș E o sumă foarte mare, când poți să mergi cu 3-400 de lei. Pentru că porumbul, floarea soarelui și alte culturi care necesită o anumită tehnologie pentru producerea de sămânță, e normal că nu poate oricine să-și producă la grâu, care sunt plate autogame. Poți să-ți produci sămânța la orz, dar la cultură aceasta, unde se ne necesită o anumită distanță între solele cultivate, între solele producșie de sămânță, nu poate să facă oricine. Trebuie să fii foarte atent, pentru că se produc diferite încrucișări nedorite.
Mai am o curiozitate. Dacă ați fi într-o discuție amicală, sinceră, deschisă, cu ministrul agriculturii, ce i-ați spune?
Marian Bordeiaș După părerea mea, până la ora actuală, se face foarte puțin în cercetare, cercetare agricolă românească, în opinia mea, o forță pentru agricultură. Și, deși avem baza materială necesară, că sunt institutele, sunt stațiunele care încă funcționează, dar să se ocupe de cercetare, să se ocupe de dezvoltare.
Să aibă fonduri suficiente să facă cercetare, la un nivel performant.
Marian Bordeiaș Eu cred că au și fonduri. Noi avem Academia de Științe Agricole, care este forul superior, avem institutele, avem stațiuni de cercetare, care să-și facă treaba.
După aceea, irigarea. Deci trebuie să avem suprafețe cât mai mare pentru irigat, să se asigure fonduri mult mai mari pentru asigurare logistic, cum să spunem, infrastructuri necesare pentru irigare. De asemenea, trebuie să se stimuleze forța de muncă din agricultură. Au fost câteva chestiuni benefice pentru agricultură, scutirea de impozit pe salarii, CAS și așa mai departe. S-au dat credite cu dobândă subvențenționatăS-au dat bani pentru imputuri. S-au făcut câteva progrese, dar trebuie mult mai bine făcut, pentru că fără agricultura, fără hrană, nu putem trăi. Există o sumedenie de mijloace prin care putem să îmbunătățim agricultura românească. Și viața românească, viața de la sat, viața rurală în general, locuri de muncă în mediul rural. Pentru că dacă mergeți, uitați-vă, și aici în comună, dacă mergeți, din trei case, două sunt părăsite. Majoritatea tinerilor sunt plecați pe-afară.
Deci e aproape imposibil să-i încurajăm pe tineri să apuce de agricultura.
Marian Bordeiaș Trebuie să se găsească soluții ca tineri să vină acasă. Pentru că am discutat cu mulți dintre ei și mulți doresc să vină acasă, dar având în vedere că nu există locuri de muncă, nu sunt bine plătite, nu pot să ocupe o funcție pe măsura calității în pregătirii lui. Știm foarte bine cum se ocupă funcțiile publice și în mediul urban și în mediul rural.
Aveți vreun sfat pentru cei tineri 30-40 de ani care să pornească cu dreptul pe acest drum?
Marian Bordeiaș Da, sigur. Agricultura rămâne una dintre ramurile de bază ale economiei. Țara Românească are 10 milioane de hectare de teren. Nu știu câte țări beneficiază de această bogăție naturală.
Trebuie regândită puțin modalitatea asta de lucru în agricultură, găsirea unor soluții mult mai elegante pentru muncă, tehnologizare, asigurarea unor condiții sau unor servicii de finanțare rentabilă pentru cei care lucrează în agricultură. Pentru că nu e un câștig extraordinar, la 90 de bani kilogramul de grâu sau 80 de bani kilogramul de orz.
Participarea la tărguri și expoziții nu poate să însemne un instrument de relansare accentuată? Marian Bordeiaș Sunt beneficii, nu contestă nimeni toate tărgurile acestea. Pentru că omul se informează în tehnologie, în utilaje, semințe, soiuri și tot ce depinde de agricultură.
Am întrebat asta că văd că în județul Călărași, parcă de ani bun de zile, n-am văzut un astfel de târg. Nu punem Fundulea… Și când vorbim de Ziua Recoltei, tot timizi suntem.
Marian Bordeiaș Umilitor a a fost organizarea Zilei recoltei și anul trecut și acum 2 ani când am văzut că erau doar două tarabe pe care le vezi prin piață și o mașină de bătut porumb de acum 100 de ani.
Nu avem chef să ne lăudăm? Să mai ieșim la astfel de acțiuni? Nu sunt mobilizați oamenii.
Marian Bordeiaș Nu se găsesc soluții pentru a-i determina pe oameni să vină să-și expună produsele, să se exprime, să vină cu un schimb de experiență, un schimb de idei. Sunt societăți comerciale, sunt ferme destul de puternic dezvoltate și chiar putem să ne mândrim cu unele din acestea, dar în proporție de 30-40% mulți fac agricultură de subzistență.
Ce e mai greu, să ai supraproducție și să te trezești că n-ai cui s-o vinzi sau s-o vinzi la un preț deloc performant sau, dimpotrivă, să n-ai recolte bogate și să plângi după tot ce-ai consumat pentru producțiile derizorii?
Marian Bordeiaș Acum nu trebuie să mergem pe principiul că în fiecare an sunt condiții nefavorabile. Mai sunt și ani grei, dar atunci statul trebuie să intervine prin diferite mijloace (19:06) pentru a acoperi o parte din pierderile agriculturilor. Au fost și anu buni iar oameni au fost mulțumiți. Mai trebuit puțin umblat la marketing, la vânzare, să găsească soluții pentru vânzarea corespunzătoare a producției agricole. Toate supermarketurile acestea să vândă și produse românești.
Poate că suferă industria asta de prelucrare. Pe vremuri aveam un Mitreni, exista Valea Roșie…
Marian Bordeiaș În județul Călărași nu mai există, sper să nu mă înșel, vreo unitate de prelucrare și industrializare a legumelor, fructelor. Erau 3-4 unități destul de bine dezvoltate și care făceau treaba.
Ca să concluzionăm, domnule Bordeiaș, încotro agricultura călărășeană
Marian Bordeiaș: Eu cred că totuși agricultura se îndreptă spre lucruri bune. Trebuie să fim optimiști. Poate și Dumnezeu ne ajută în anul ăsta, cu o climă mai favorabilă dezvoltării plantelor. Și poate că și guvernanții vor veni cu soluții pentru redresarea reală a acestei ramuri, sau unor sectoare mai slab dezvoltate sau mai puțin benefice ca să devină rentabile.